Calendare personalizate

Am descoperit pe www.didactic.ro o rubrică foarte interesantă unde puteți crea calendare personalizate, având posibilitatea adăugării unei fotografii pentru fiecare lună a anului. Eu am realizat pentru clasele mele și au ieșit foarte frumoase. Acest calendar personalizat se poate realiza aici. Spor!

Poezii pentru ziua mamei

Ziua mamei Azi e ziua mamei mele, I-am cules trei ghiocei Iar, la noapte, doua stele Am sa fur, sa-i fac cercei. Mama mea e cea mai buna, Chiar si soarele a aflat; Parca ar vrea acum sa-i spuna: Astazi totu-i minunat! Stiu ca sunt acum prea mica Si prea multe n-am ce iti da, Dar iti scriu pe o floricica: "Sarut-mana, mama mea!" Ca ma ajuti sa ajung la soare, Sa-mi veghezi drumul mereu, Iar, cand voi ajunge mare, Te voi rasplati si eu. Azi e ziua mamei mele, Cea mai buna dintre toate Si in loc de doua stele, Am sa-i fur intrega noapte! Cuvantul bun al mamei Cuvantul bun al mamei Nu-l lepada copile Cat va mai fi pe lume Sa ai urechi si zile; Ci-nseamna-ti-le bine Sa i le-asculti pe toate Ca nu-i pe lume nimeni Ca ea sa ti le-arate. Nici pilda buna-a tatei N-o lepada in viata Spre tot ce-i vrednicie S-o ai mereu in fata, Ci calea buna-n care Parintii te-ndrumeaza Cu inima intreaga Iubeste-o si-o urmeaza.

8 Martie Ultima ninsoare-a prins sa cearna Fulgul moale-a sarutat tapsanul, Mama, cand nici nu-mplinisem anul Tu mi-ai aratat intaia iarna. Mi-ai purtat manuta peste nea Ca sa simt ca-i moale si e buna Si-ai privit cu mine, impreuna Turturii ca un tais de stea. Toate anotimpurile-apoi Rand pe rand le-ai colindat cu mine Ca sa-nvat mai iute si mai bine Mandrele privelisti de la noi, Si-n casuta mintii sa incapa Bogatia atator intelesuri, Cate salcii se rasfrang in ape, Cate spice se indoaie in sesuri. Tu, intaia mea invatatoare Cu povete drepte calea-mi sameni Si ma-ndemni spre dragostea de oameni Ca spre cel mai drept dintre izvoare. As dori sa te iubesc mereu, Sa-ti mangai cu mana mea cea mica Bluza mirosind a levantica, Mama, cand ma strangi la pieptul tau. Ultima ninsoare-ncarca merii Dar curand ce plini vor fi de floare! Martie mamico, sarbatoare! Sarbatoarea ta si-a primaverii! De ziua mamei Eu nu sunt destul de mare Ca sa pot sa-nvat macar, De pe carte, o urare, Si nu sunt destul de mare Ca sa-ti dau un dar. Dar iti dau o sarutare, Ici, pe obrajor, Si pe mana asta care Ma-ngrijeste-n fiecare Zi, cu-atata dor! Zile lungi si voie buna Iti doresc eu mult, Si ma rog de flori sa-ti spuna Sa ma ierti, mamica buna, Ca nu stiu mai mult!

Maicuta mea Sunt mic maicuta draga Dar tare te iubesc Incat intreg pamantul As vrea sa-ti daruiesc Dar vezi maicuta draga Eu sunt asa de mic Pamantul este mare Si nu pot sa-l ridic Dar de pe-ntreg pamantul Cat ochii il cuprind O floare am cules Cu drag si ti-o intind. Mamei Pentru ziua ta mamico Ti-am cules un ghiocel Cat de mic il vezi, cuprinde Toata primavara-n el Dar ca dragostea s-o simti Cum in inimioara-mi creste Langa ghiocel, te rog Un sarut acum primeste. Mama draga Mama m-a crescut in poala De la leagan , pana la scoala. Zile-ntregi si nopti de-a randul, Mi-a vegheat somnul si gandul. M-a invatat sa ganguresc Sa zic mama, sa zambesc, Apoi m-a-nvatat prin casa Primii pasi pana la masa. Mama buna! Mama draga! Te-oi iubi... o viata intreaga! Pentru ca tu m-ai nascut, Pentru ca tu m-ai crescut

Mama In vaduri ape repezi curg Si vuiet dau In cale, Iar plopi in umedul amurg Doinesc eterna jale. Pe malul apei se-mpletesc Carari ce duc la moara - Acolo, mama, te zaresc Pe tine-ntr-o cascioara. Tu torci. Pe vatra veche ard, Pocnind din vreme-n vreme, Trei vreascuri rupte dintr-un gard. Iar flacara lor geme: Clipeste-abia din cand In cand Cu stingerea-n bataie, Lumini cu umbre-amestecand Prin colturi de odaie. Cu tine doua fete stau Si torc in rand cu tine; Sunt Inca mici si tata n-au Si George nu mai vine. Un basm cu pajuri si cu zmei Incepe-acum o fata, Tu taci s-asculti povestea ei Si stai Ingandurata. Si firul tau se rupe des, Caci ganduri te framanta. Spui soapte fara de-nteles, Si ochii tai stau tanta. Scapi fusul jos; nimic nu zici Cand fusul se desfira... Te uiti la el si nu-l ridici, Si fetele se mira. ...O, nu! Nu-i drept sa te-ndoiesti! La geam tu sari deodata, Prin noapte-afara lung privesti - - "Ce vezi?I Intreab-o fata. - "Nimic... Mi s-a parut asa! Si jalea te rapune, Si fiecare vorba-a ta E plans de-ngropaciune. Intr-un tarziu, neridicand De jos a ta privire: - "Eu simt ca voi muri-n curand, Ca nu-mi mai sunt In fire... Mai stiu si eu la ce gandeam? Aveti si voi un frate... Mi s-a parut c-aud la geam Cu degetul cum bate. Dar n-a fost el!... Sa-l vad venind, As mai trai o viata. E dus, si voi muri dorind Sa-l vad o data-n fata. Asa vrea poate Dumnezeu, Asa mi-e datul sortii, Sa n-am eu pe baiatul meu La cap, In ceasul mortii! Afara-i vant si e-nnorat, Si noaptea e tarzie; Copilele ti s-au culcat - Tu, inima pustie, Stai tot la vatra-ncet plangand: E dus si nu mai vine! S-adormi tarziu cu mine-n gand Ca sa visezi de mine!

 sursa: http://www.versuri-si-creatii.ro/poezii/p/poezii-pentru-mama-poezii-6zupuou/

O zi încărcată :)

Astăzi ne-am început ziua diferit... De la prima oră am mers cu doamna învățătoare la biserică, la slujbă, pentru a ne ruga la Doamne-Doamne să fim sănătoși, să învățăm bine și să fim cuminți.

După amiază, cu 15 minute înainte de plecarea acasă la ora 16, soarele de afară tare ne făcea cu ochiul, atât nouă cât și doamnei învățătoare. Pentru că am fost harnici și am terminat repede sarcinile de lucru, am ieșit la joacă în zăpadă: bucuria iernii.
Ne-am grupat și am făcut câțiva oameni de zăpadă :)

24 ianuarie 1859 - „Mica Unire”

24 ianuarie este o zi mare pentru românii din țară, dar și de peste hotare. Acum mai bine de un secol și jumătate, domnitorul Alexandru Ioan Cuza înfăptuia Unirea Principatelor Române, un prim pas spre România de astăzi.

Unirea Principatelor Române cunoscută ca Mica Unire (Marea Unire fiind cea de la 1918) a avut loc la jumătatea secolului al XIX-lea și reprezintă unificarea vechilor state Moldova și Țara Românească.

Unirea este strâns legată de personalitatea lui Alexandru Ioan Cuza și de alegerea sa ca domnitor al ambelor principate la 5 ianuarie 1859, în Moldova, și la 24 ianuarie 1859, în Țara Românească. Totuși, unirea a fost un proces complex, bazat pe puternica apropiere culturală și economică între cele două țări. Procesul a început în 1848, odată cu realizarea uniunii vamale între Moldova și Țara Românească, în timpul domniilor lui Mihail Sturdza, respectiv Gheorghe Bibescu.

Elevii Școlii Gimnaziale Tărtășești au desfășurat următoarele activități:

-dl profesor de istorie a prezentat importanța istorică a acestei zile;

-elevii au vizionat o prezentare - fapte istorice

-elevii clasei pregătitoare au cântat și au dansat „Hora Unirii” și au realizat o machetă care să marcheze această zi importantă;  

-de asemenea, și elevii claselor a II-a și a IV-a de la Școala Gimnazială Bâldana au  cântat și au dansat „Hora Unirii” și au realizat o machetă care să marcheze această zi importantă; 

 

 

 -macheta elevilor claselor a II-a și a IV-a

15 Ianuarie – Ziua de naştere a Poetului Naţional Mihai Eminescu – ZIUA CULTURII NAŢIONALE

Elevii clasei pregătitoare au memorat, au recitat și au redat prin desen poezia „Somnoroase păsărele”.

La 15 Ianuarie 2013 îl celebrăm pe Poetul Naţional Mihai Eminescu sub genericul “SPIRITUL EUROPEAN AL POETULUI NAŢIONAL”, la 163 de ani de la naşterea sa, la 15 Ianuarie 1850. Tot la 15 ianuarie 2013 sărbătorim ZIUA CULTURII NAŢIONALE, proclamată la 16 noiembrie 2010.

Opera Poetului naţional este de actualitate, merită să fie cuprinsă în mai mare măsură în şcoli, în viaţa societăţii, în diferite domenii, abordare valabilă în prezent şi în viitor, pentru dezvoltarea limbii române, a culturii naţionale, pentru integrarea în UE, pentru o colaborare mai eficientă, în cadrul celor 27 naţiuni ale UE, a celor 192 naţiuni ale ONU, a tuturor naţiunilor lumii.

Mihai Eminescu (născut Mihail Eminovici) (n. 15 ianuarie 1850, Botoșani - d. 15 iunie 1889, București) a fost un poet, prozator și jurnalist român, socotit de cititorii români și de critica literară postumă drept cea mai importantă voce poetică din literatura română. Receptiv la romantismele europene de secol XVIII și XIX, și-a asimilat viziunile poetice occidentale, creația sa aparținând unui romantism literar relativ întârziat. În momentul în care Mihai Eminescu a recuperat temele tradiționale ale Romantismului european, gustul pentru trecut și pasiunea pentru istoria națională, căreia a dorit chiar să-i construiască un Pantheon de voievozi, nostalgia regresivă pentru copilărie, melancolia și cultivarea stărilor depresive, întoarcerea în natură etc., poezia europeană descoperea paradigma modernismului, prin Charles Baudelaire sau Stephane Mallarme, bunăoară. Poetul avea o bună educație filosofică, opera sa poetică fiind influențată de marile sisteme filosofice ale epocii sale, de filosofia antică, de la Heraclit la Platon, de marile sisteme de gîndire ale romantismului, de teoriile lui Arthur Schopenhauer, Immanuel Kant (de altfel Eminescu a lucrat o vreme la traducerea tratatului acestuia Critica rațiunii pure, la îndemnul lui Titu Maiorescu, cel care îi ceruse să-și ia doctoratul în filosofia lui Kant la Universitatea din Berlin, plan nefinalizat pînă la urmă) și de teoriile lui Hegel.

Rădăcina ideologică principală a gîndirii sale economice sau politice era conservatoare; de altfel poetul a fost o figură marcantă a acestui partid politic, iar prin articolele sale publicate mai ales în perioada în care a lucrat la Timpul a reușit să-i deranjeze pe cîțiva lideri importanți din acest mare partid care au lansat sloganul, celebru în epocă, „Ia mai opriți-l pe Eminescu ăsta!”. Publicistica eminesciană oferă cititorilor o radiografie a vieții politice, parlamentare sau guvernamentale din acea epocă; în plus ziaristul era la nevoie și cronicar literar sau teatral, scria despre viața mondenă sau despre evenimente de mai mică importanță, fiind un veritabil cronicar al momentului.

Eminescu a fost activ în societatea politico-literară Junimea, și a lucrat ca redactor la Timpul, ziarul oficial al Partidului Conservator.A publicat primul său poem la vârsta de 16 ani, iar la 19 ani a plecat să studieze la Viena. Manuscrisele poetului Mihai Eminescu, 46 de volume, aproximativ 14.000 de file, au fost dăruite Academiei Române de Titu Maiorescu, în ședinta din 25 ianuarie 1902.^[3] Eminescu a fost internat în 3 februarie 1889 la spitalul Mărcuța din București și apoi a fost transportat la sanatoriul Caritas. În data de 15 iunie 1889, în jurul orei 4 dimineața, poetul a murit în sanatoriul doctorului Șuțu. În 17 iunie Eminescu a fost înmormântat la umbra unui tei din cimitirul Bellu din București. A fost ales post-mortem (28 octombrie 1948) membru al Academiei Române.

Happy New Year 2013!

Lăsați o parte din lumina artificiilor aprinse în noaptea Anului Nou să vă lumineze. Fie ca anul care vine să fie pentru voi o punte spre ceva mai bun, mai luminos. Anul Nou să vă dăruiască sănătate, fericire, pace în suflet și prosperitate!

LA MULȚI ANI 2013!