miercuri, 30 ianuarie 2013

O zi încărcată :)

Astăzi ne-am început ziua diferit... De la prima oră am mers cu doamna învățătoare la biserică, la slujbă, pentru a ne ruga la Doamne-Doamne să fim sănătoși, să învățăm bine și să fim cuminți.



După amiază, cu 15 minute înainte de plecarea acasă la ora 16, soarele de afară tare ne făcea cu ochiul, atât nouă cât și doamnei învățătoare. Pentru că am fost harnici și am terminat repede sarcinile de lucru, am ieșit la joacă în zăpadă: bucuria iernii.
Ne-am grupat și am făcut câțiva oameni de zăpadă :)

joi, 24 ianuarie 2013

24 ianuarie 1859 - „Mica Unire”

24 ianuarie este o zi mare pentru românii din țară, dar și de peste hotare. Acum mai bine de un secol și jumătate, domnitorul Alexandru Ioan Cuza înfăptuia Unirea Principatelor Române, un prim pas spre România de astăzi.
Unirea Principatelor Române cunoscută ca Mica Unire (Marea Unire fiind cea de la 1918) a avut loc la jumătatea secolului al XIX-lea și reprezintă unificarea vechilor state Moldova și Țara Românească.
Unirea este strâns legată de personalitatea lui Alexandru Ioan Cuza și de alegerea sa ca domnitor al ambelor principate la 5 ianuarie 1859, în Moldova, și la 24 ianuarie 1859, în Țara Românească. Totuși, unirea a fost un proces complex, bazat pe puternica apropiere culturală și economică între cele două țări. Procesul a început în 1848, odată cu realizarea uniunii vamale între Moldova și Țara Românească, în timpul domniilor lui Mihail Sturdza, respectiv Gheorghe Bibescu.

Elevii Școlii Gimnaziale Tărtășești au desfășurat următoarele activități:
-dl profesor de istorie a prezentat importanța istorică a acestei zile;
-elevii au vizionat o prezentare - fapte istorice
-elevii clasei pregătitoare au cântat și au dansat „Hora Unirii” și au realizat o machetă care să marcheze această zi importantă;  
-de asemenea, și elevii claselor a II-a și a IV-a de la Școala Gimnazială Bâldana au  cântat și au dansat „Hora Unirii” și au realizat o machetă care să marcheze această zi importantă; 

 
 
 -macheta elevilor claselor a II-a și a IV-a

luni, 14 ianuarie 2013

15 Ianuarie – Ziua de naştere a Poetului Naţional Mihai Eminescu – ZIUA CULTURII NAŢIONALE

Elevii clasei pregătitoare au memorat, au recitat și au redat prin desen poezia „Somnoroase păsărele”.

















La 15 Ianuarie 2013 îl celebrăm pe Poetul Naţional Mihai Eminescu sub genericul “SPIRITUL EUROPEAN AL POETULUI NAŢIONAL”, la 163 de ani de la naşterea sa, la 15 Ianuarie 1850. Tot la 15 ianuarie 2013 sărbătorim ZIUA CULTURII NAŢIONALE, proclamată la 16 noiembrie 2010.
Opera Poetului naţional este de actualitate, merită să fie cuprinsă în mai mare măsură în şcoli, în viaţa societăţii, în diferite domenii, abordare valabilă în prezent şi în viitor, pentru dezvoltarea limbii române, a culturii naţionale, pentru integrarea în UE, pentru o colaborare mai eficientă, în cadrul celor 27 naţiuni ale UE, a celor 192 naţiuni ale ONU, a tuturor naţiunilor lumii.
eminescu

Mihai Eminescu (născut Mihail Eminovici) (n. 15 ianuarie 1850, Botoșani - d. 15 iunie 1889, București) a fost un poet, prozator și jurnalist român, socotit de cititorii români și de critica literară postumă drept cea mai importantă voce poetică din literatura română. Receptiv la romantismele europene de secol XVIII și XIX, și-a asimilat viziunile poetice occidentale, creația sa aparținând unui romantism literar relativ întârziat. În momentul în care Mihai Eminescu a recuperat temele tradiționale ale Romantismului european, gustul pentru trecut și pasiunea pentru istoria națională, căreia a dorit chiar să-i construiască un Pantheon de voievozi, nostalgia regresivă pentru copilărie, melancolia și cultivarea stărilor depresive, întoarcerea în natură etc., poezia europeană descoperea paradigma modernismului, prin Charles Baudelaire sau Stephane Mallarme, bunăoară. Poetul avea o bună educație filosofică, opera sa poetică fiind influențată de marile sisteme filosofice ale epocii sale, de filosofia antică, de la Heraclit la Platon, de marile sisteme de gîndire ale romantismului, de teoriile lui Arthur Schopenhauer, Immanuel Kant (de altfel Eminescu a lucrat o vreme la traducerea tratatului acestuia Critica rațiunii pure, la îndemnul lui Titu Maiorescu, cel care îi ceruse să-și ia doctoratul în filosofia lui Kant la Universitatea din Berlin, plan nefinalizat pînă la urmă) și de teoriile lui Hegel.
Rădăcina ideologică principală a gîndirii sale economice sau politice era conservatoare; de altfel poetul a fost o figură marcantă a acestui partid politic, iar prin articolele sale publicate mai ales în perioada în care a lucrat la Timpul a reușit să-i deranjeze pe cîțiva lideri importanți din acest mare partid care au lansat sloganul, celebru în epocă, „Ia mai opriți-l pe Eminescu ăsta!”. Publicistica eminesciană oferă cititorilor o radiografie a vieții politice, parlamentare sau guvernamentale din acea epocă; în plus ziaristul era la nevoie și cronicar literar sau teatral, scria despre viața mondenă sau despre evenimente de mai mică importanță, fiind un veritabil cronicar al momentului.
Eminescu a fost activ în societatea politico-literară Junimea, și a lucrat ca redactor la Timpul, ziarul oficial al Partidului Conservator.A publicat primul său poem la vârsta de 16 ani, iar la 19 ani a plecat să studieze la Viena. Manuscrisele poetului Mihai Eminescu, 46 de volume, aproximativ 14.000 de file, au fost dăruite Academiei Române de Titu Maiorescu, în ședinta din 25 ianuarie 1902.[3] Eminescu a fost internat în 3 februarie 1889 la spitalul Mărcuța din București și apoi a fost transportat la sanatoriul Caritas. În data de 15 iunie 1889, în jurul orei 4 dimineața, poetul a murit în sanatoriul doctorului Șuțu. În 17 iunie Eminescu a fost înmormântat la umbra unui tei din cimitirul Bellu din București. A fost ales post-mortem (28 octombrie 1948) membru al Academiei Române.